Un stomatolog bun stie ca cea mai buna metoda de a pastra functionalitatea si estetica dentara este salvarea dintilor naturali. Dar ce facem atunci cand dintele este atat de afectat incat nu mai poate fi salvat prin metode conservatoare?
In acest caz, cea mai buna solutie este extractia dentara. Aceasta se realizeaza simplu, sau prin intermediul chirurgiei dentare, atunci cand este necesar. Anestezia este una locala, urmand ca la sfarsitul procesului marginile plagii sa fie suturate sau stranse, ajutandu-ne totodata de comprese pentru a stopa sangerarea.
Cand recurgem la extractie?
De multe ori, extractia unui dinte poate fi singura metoda de a mentine sanatatea intregii danturi, iar aceasta se recomanda in cazurile de mai jos:
- In cazul dintilor inclusi si a celor ce impiedica cresterea altor dinti.
- Daca dintele prezinta mobilitate ridicata.
- Daca dintii sunt prea inghesuiti sau dintii indreptati cu ajutorul aparatului dentar necesita mai mult spatiu.
- Cand tratamentele de canal nu au dat rezultate.
- In cazul prezentei unei carii ce ajunge pana sub rebordul alveolar sau a unui granulom ce nu poate fi tratat altfel.
Insa exista cazuri in care nu este indicata realizarea unei extractii—atunci cand un pacient a suferit un infarct miocardic in ultimele luni, daca se afla sub tratament citostatic sau daca are sistemul imunitar slabit. De asemenea, nu este indicat ca femeile insarcinate si pacientii cu probleme de coagulare sa sufere extractii dentare.
Efecte neplacute ale extractiei dentare
Desi deseori vazuta ca o procedura relativ simpla, extractia dentara poate avea si consecinte mai putin placute, in functie de complexitatea procedeului necesar si de gradul de afectare al zonei alveolare.
Printre cele mai des intalnite efecte postextractie regasim durerea medie spre accentuata—in cazurile mai dificile. Analgezicele sunt cheie atunci cand vine vorba de extractiile dentare, dar asta doar daca durerea nu survine dupa cateva zile, caz in care mai mult ca sigur extista o infectie ce trebuie tratata de medicul stomatolog prin curatarea si irigarea zonei, aplicarea de antiseptic și prescrierea unui tratament adecvat.
Totodata, trebuie sa avem mare grija la durata sangerarii postoperatorii. Daca aceasta depaseste 2 ore, atunci ceva este in neregula si previne formarea cheagului, asadar cel mai bine este sa contactam medicul dentist. O alta neplacere ce poate surveni postextractional este tumefactia zonei respective, ce dureaza in jur de 3 zile si scade cu ajutorul compreselor reci aplicate local.
Indicatii postextractie
Pentru a contracara eventualele accidente sau efecte neplacute, este indicat ca pacientul sa tina cont de urmatoarele lucruri:
- Compresele trebuie tinute pe locul extractiei minim 2 ore. Dupa indepartarea acestora, nu se suge din locul extractiei, pentru a nu indeparta cheagul de sange format. Nu se clateste gura in ziua extractiei, evetual se foloseste spray cu clorhexidina ce ajuta la vindecarea zonei.
- Tratamentul prescris de medicul stomatolog trebuie urmat in consecinta, respectand indicatiile acestuia.
- Dieta din ziua extractie va fi la temperatura camerei si va consta mai mult in lichide. Nu se consuma lactate, alcool, alimente acide, dure sau iritante, si nu se fumeaza. Se evita pentru cateva zile alimentele prea reci sau prea calde. Nu se mesteca in partea cu extractia.
- Periajul se reia incepand cu a doua zi dupa extractie, evitand zona respectiva.